Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada sept. 2023-oct. 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro). Adică 11% din întregul buget pe 2024. Executivul a cheltuit în acest fel de două ori mai mult decât toate guvernele de la intrarea României în UE până în 2023. Adică în 15 ani. În trecut, premierul Marcel Ciolacu cataloga această procedură ca fiind una „penală”.
Dacă un economist străin ar analiza modul în care Guvernul României împarte banii, ar putea trăi cu impresia că țara este lovită permanent de dezastre sau situații neprevăzute.
Săptămânal, sute de milioane sau chiar miliarde de lei sunt folosite din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.
În vreme ce bugetul normal este stabilit prin dezbatere publică, are parte de amendamente și modificări înainte de discutarea și adoptarea sa în Parlament, fondul de rezervă este la discreția Guvernului. Executivul nu are nevoie de acceptul nimănui pentru a cheltui banii din sectorul destinat, în mod normal, situațiilor neprevăzute.
Mecanismul este gândit a fi folosit în situațiile excepționale, când timpul scurt în care trebuie luate deciziile nu ar permite procedurile democratice ale dezbaterii publice și votului parlamentar.
„Fondul de rezervă permite intervenția atunci când apar situații care necesită o alocare rapidă de resurse”, a explicat pentru Europa Liberă fostul premier Ludovic Orban scopul acestui mecanism.
„Este folosit la calamități, investiții neprevăzute, situații în care companii de stat intră în faliment sau unitățile administrative teritoriale au nevoie urgentă de bani”, completează Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor.
Inclus în proiecția bugetară, fondul de rezervă este în general cuprins între 600 de milioane și un miliard de lei. În timpul anului, poate fi alimentat suplimentar doar dacă sunt instituții care cedează fonduri.
Cine a beneficiat de aceste sume?
Conform analizei Consiliului Fiscal, în anul 2023, principalii destinatari ai alocărilor din fondul de rezervă au fost:
1. Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, 18,05% din totalul alocărilor (5,79 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de cinci ori pe parcursul anului pentru acoperirea cheltuielilor necesare spitalelor și finanțarea cheltuielilor cu materiale și prestări de servicii medicale, precum și pentru finanțarea majorărilor salariale;
2. Ministerul Educației, 16,22% din totalul alocărilor (5,2 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de trei ori pe parcursul anului, pentru finanțarea proiectului „Dezvoltarea transportului școlar în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova”, a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor cu bursele elevilor și studenților;
3. Ministerul Afacerilor Interne, 11,84% din totalul alocărilor (3,8 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de opt ori pe parcursul anului, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea refugiaților proveniți din Ucraina, pentru instruirea personalului de specialitate din Ucraina pe linia acordării primului ajutor calificat, pentru plata unor drepturi de natură socială, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare precum și pentru finanțarea cheltuielilor aferente acordării protecției temporare;
4. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, 8,97% din totalul alocărilor (2,88 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de patru ori pe parcursul anului, pentru finanțarea cheltuielilor suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru asigurarea plății ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, a suplimentului pentru energie și pentru ajutoare sociale în numerar, pentru asigurarea plății drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat;
5. Administrațiile locale, 8,73% din totalul alocărilor (2,8 mld. lei). Au fost date 15 hotărâri de Guvern pentru plata unor cheltuieli curente și de capital și pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2023;
6. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, 7,58% din totalul alocărilor (2,43 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de șase ori pe parcursul anului, pentru acordarea unei asistențe financiare nerambursabile către Republica Moldova pentru finanțarea proiectului „Satul European – lucrări publice și infrastructură”, pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, a Programului național de investiții „Anghel Saligny”, a Programului național de construcții de interes public sau social, precum și a unor cheltuieli de personal;
7. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 6,7% din totalul alocărilor (2,15 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de șapte ori pe parcursul anului, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a cererilor de plată/rambursare, pentru acordarea tranșei din luna octombrie a sprijinului material sub forma tichetelor sociale pe suport electronic, pentru implementarea măsurii de susținere a activității didactice emise pe suport electronic;
8. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, 5,62% din totalul alocărilor (1,8 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de opt ori pe parcursul anului, pentru îmbunătățirea capacităților de transport rutier din zona punctului de trecere a frontierei între localitățile Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova), pentru asigurarea fondurilor necesare Proiectului privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni – București, pentru susținerea transportului feroviar de călători, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a proiectelor din domeniul transporturilor derulate de beneficiarii Programului operațional Infrastructură mare și a proiectelor finanțate în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei;
9. Ministerul Finanțelor, 3,74% din totalul alocărilor (1,2 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul o dată pe parcursul anului, pentru plata dobânzilor privind datoria publică.
Informațiile au fost furnizate de Europa Liberă România.
