Platforma Eurostat a publicat raportul privind rata anuală a inflației pentru luna martie 2026, iar România stă rușinos la coada clasamentului.
Printre primele trei țări sunt Danemarca (1% din PIB), Cehia (1.5%) și Cipru (1.5%). Media tuturor țărilor europene este de 2.8% din PIB, în timp ce media țărilor care au adoptat moneda euro este de 2.6%.
Vecinii noștri stau mult mai bine la acest capitol. Bulgaria are o inflație de 2.8%, iar Ungaria 2.1%.
La coada clasamentului este România cu 9.0% inflație, urmată de Croația cu 4.6% și Lituania cu 4.4%.
Ciolacu, în 2025: „Eu nu văd niciun dezastru.” Nu se simte responsabil pentru deficit
Anul trecut, la 1 iulie, rapoartele INS arătau că deficitul României pe anul 2024 ajunsese la 9.3% din PIB, cel mai mare din Europa, în condițiile în care țara trecuse peste criza din 2009 cu 6.9% deficit, iar sfârșitul pandemiei a prins România cu un deficit de 9.5%.
Tot anul trecut, fostul premier Marcel Ciolacu spunea că nu vede niciun dezastru. Întrebat dacă se simte responsabil pentru deficit, acesta a răspuns, sec, „Nu!”.
Marcel Boloș, fost ministru de finanțe în guvernul Ciolacu: „L-am anunțat de 6 ori. Îl doare în organul genital de deficit”
Fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş afirmă că l-a anunţat de „cel puţin şase ori” pe premierul Marcel Ciolacu că „deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au început din 18 august 2024.
Acesta a afirmat, la Antena 1, că „se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă”. „Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Marcel Boloş, potrivit News.ro. „Şi după aceea informări au fost lunare”, a mai declarat acesta.
Cum s-a ajuns aici?
Marcel Boloș spune că deficitul bugetar din 2024 a fost cauzat, în opinia sa, de unele cheltuieli publice care au fost asumate de Guvern în timpul anului, fără să fi fost însă prevăzute în Legea bugetului pe 2024.
Printre acestea se numără:
- creșterea salariilor pentru angajații din sectorul public (18 mld. lei, +1% din PIB);
- majorarea cheltuielilor din sănătate (11,4 mld. lei, +0,7% din PIB);
- depășirea sumei asumate prin Legea Bugetului pentru investiții (19 mld. de lei, +0,5% din PIB).
În plus, majorarea pensiilor – deși asumată prin buget – a costat în cele din urmă cu 30 de miliarde de lei mai mult decât se estima, adică 1,5% din PIB.
