Bolojan a anunțat pachetul doi de măsuri fiscale: pensii speciale reformate, ANAF reorganizat, instituții comasate sau desființate.

Sinteza măsurilor anunțate de prim-ministrul Ilie Bolojan:

1. Companii de stat:

• Modificarea indicatorilor de performanță pentru manageri, care să țină cont de reducerea subvențiilor, dimensionarea corectă a numărului de angajați și mărirea profitului;
• Reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor;
• Reducerea companiilor de stat gestionate de AMEPIP de la 1.400 la 200;
• Îmbunătățirea randamentelor băncilor de stat (CEC și Eximbank), care acum sunt la jumătate față de celelalte bănci comerciale.
• Publicarea tuturor datelor ce țin de conducere și de indicatorii fiecărei companii de stat.

2. ANAF:

• Finalizarea digitalizării;
• Limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile;
• Practici unitare pentru controalele făcute de fisc;
• modificarea legislației fiscale și măsuri pentru încasarea veniturilor. Înainte de majorarea taxelor, ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite deja, asta ne-au spus cetățenii.
• Modificarea legislației fiscale pentru combaterea evaziunii și creșterea gradului de încasare. Indicatori de performanță inclusiv de la cei care fac controale.

3. Sistemul public de sănătate:

• o corelație între salarizarea din spitale și performanța actului medical;
• un control mai bun al cheltuielilor cu medicamentele decontate și a ponderii medicamentelor inovative față de cele generice (mai ieftine);
• controlul modului în care sunt acordate concediile medicale (prea multe în perioadele de sărbători);
• DSP-urile vor reglementa modul în care sunt cerute și decontate analizele paraclinice(RMN-uri, CT-uri, etc);

4. Administrația publică locală:

• Redimensionarea aparatului în funcție de numărul de locuitori;
• Grile maximale de salarizare, cu evaluarea periodică a funcționarilor, pentru primăriile care nu își pot plăti salariile din venituri proprii; 
• Limitarea fondurilor de echilibrare de la guvern, în funcție de gradul de încasare al taxelor și impozitelor locale;
• Modificarea modului în care sunt așezate impozitele pe proprietate;
• Condiționarea unor servicii de plata datoriilor.

5. Sistemul de Justiție:

• Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani (35 de ani de activitate, față de 25 de ani în prezent);
• Schimbarea modului în care se calculează pensiile magistraților, care acum sunt egale cu salariile pentru că se calculează din brut;

Declarațiile prim-ministrului Ilie Bolojan, în detaliu:

• Primul pachet de reforme s-a referit exclusiv la componente structurale, ca să putem testa atât reacțiile Ecofin, dar și pe cele ale piețelor. Ambele au fost pozitive și imediat după aceea ne-am împrumutat la dobânzi mai mici, pentru că marja de risc a țării este mai scăzută. Au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi, pentru următorii 14 ani, cumulat, doar cu acest pachet.
• Agențiile de rating au apreciat pachetul ca pe un prim pas important, dar îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de măsurile adoptate în continuare și de cum vor fi ele puse în practică, de disciplina financiară și de evitarea revenirii la măsuri populiste. Dacă nu controlăm cheltuielile și nu ne încasăm veniturile, atunci măsurile care vor trebui luate vor fi mult mai dureroase.
• Un pachet important ține de instituțiile financiare în care acționar principal este statul. De la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au rezultă un tablou foarte prost pentru stat. 
• Vom asigura transparența gestionării companiilor de stat, publicând, de săptămâna viitoare, toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță, pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management – unii s-au instalat, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori care sunt formali, de multe ori, care nu țin de domeniul respectiv și, dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori.
• Vom propune reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor. Ați văzut ce s-a întâmplat, pe fondul unei legislații interpretate “cum ne-a convenit nouă”, am constatat că putem avea până la trei salarii medii pe ramură, după care încă trei salarii variabile pe ramură, deci plus șase salarii, și ne-am dus la șase salarii. S-a abuzat de aceste prevederi. 
• E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți – reducerea subvențiilor de la stat, stabilirea și calcularea corectă a numărului de angajați, profiturile suplimentare să revină statului.
• E nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care au pierderi mai mulți ani consecutivi. Vom propune modificarea legilor, astfel încât numărul de societăți gestionate azi de AMEPIP, care trebuia să vină cu indicatori foarte buni, să nu mai gestioneze 1.400 de societăți, cât spune că gestionează, căci de fapt nu le poate gestiona, iar numărul acestora să se reducă la cele relevante pentru economia românească, care în niciun caz nu poate depăși 200.
• Sunt societăți cu 2-3 angajați sau cu mai mulți membri în consiliile de administrație decât angajați.
• Fiecare ban pierdut zilnic, printr-o guvernare mediocră sau administrarea proastă a acestor active, înseamnă, cumulat, pierderi de miliarde de euro pentru țara noastră. Această negociere va putea avea loc dacă oamenii își dau seama că sunt într-o situație ridicolă. Altfel, va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar nu mai putem tolera situația.
• Băncile noastre de stat, cu management performant, cu comitete, cu consilii, la limita maximă, cu indemnizații maxime, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului sunt în această situație, să fim bine înțeleși. Trebuie să vadă dacă e loc de mai bine, pentru a fi administrate mai bine, pentru că de acolo statul poate încasa mai mult profit și pot fi lucruri mai bune în economia noastră.
• Mă gândesc la CFR, la Metrorex… în fiecare an, statul subvenționează cu miliarde de lei acest companii. CFR Călători are bani 80% din subvenții și 20% din venituri proprii. E simplu să stai pe salarii mari și să aștepți 1,4 miliarde de la guvern, pentru că tu ai rămas fără buget.Astfel de lucruri, dacă le mai tolerăm, va continua risipa bugetară și e doar o problemă de timp până revenim de unde am plecat.
• Altă componentă importantă – modificarea legislației fiscale și măsuri pentru încasarea veniturilor. Înainte de majorarea taxelor, ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite deja, asta ne-au spus cetățenii.
• O direcție importantă este creșterea gradului de încasare. Nu putem face asta de pe o zi pe alta. Pentru a combate munca la negru, trebuie controale serioase, la micile construcții de exemplu, unde munca la negru este o constantă, dar trebuie indicatori de performanță la cei care fac controale.
• E nevoie să terminăm digitalizarea ANAF, nu am văzut să se facă acest lucru, pentru că dacă era, se vedeau problemele prin analizele de risc. 
• Trebuie să limităm eșalonările, să întărim capacitatea de executare silită, de confiscare. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile – avem practici neunitare la controale.
• Avem acumulări de arierate mari, ceea ce arată că unele societăți au fost protejate în acești ani (de Fisc), societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care consemnează sume mai mici decât cele reale, consilierea celor care administrează societățile, mai bine zis controale formale.
• Toate instituțiile cu competență în acest domeniu trebuie să aibă altă abordare, să colaboreze, să facă controale integrate, să facă schimb de date, ca să combatem evaziunea fiscală, și, în paralel, frauda în sistemul public. 
• A doua direcție importantă este reducerea risipei din sistemul de sănătate. O componentă importantă a cheltuielilor statului se duc aici, nu mă refer la sumele din fonduri UE sau din programele Ministerului pentru Investiții, ci la sumele de la Casa de Sănătate. 
• În 2024, am avut 73 de miliarde de lei cheltuieli, iar în această vară estimăm 77 de miliarde. La întâlnirea cu președintele Casei, am fost informat că avem nevoie de încă de cel puțin 14 miliarde pentru încheierea acestui an, pentru că din martie nu se mai achită sumele complete către Casa de Sănătate. Dacă continuăm așa, ce obținem suplimentar din accize, de exemplu, vom aloca aici. 
• Se vede că în ultimii ani, aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mai mari, cel puțin cu 10%, față de creșterea veniturilor. Deci se vede că direcția nu este una bună. Avem această risipă – avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal, nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau să facă performanță, pentru că nu are de ce.
• De exemplu: șefii de secții dintr-un spital clinic nu sunt numiți de directorul spitalului, ca să aibă autoritate asupra lui, ci îl numește Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine credeți că va asculta, de managerului de spital? Sau se va gândi cum rezolvă aspectele pentru a se ocupa de alte aspecte?
• Există o limitare de sporuri, cred că de 30%, spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria sau Consiliul Județean, și atunci baza la care se aplică procentul este mult mai mare. Totul este legal.
• Este nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale, costurile de personal depășesc 90%. Ce mai rămâne pentru medicamente, pentru analize, se mai poate face ceva pentru pacienți? 
• Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătății indicatorul de complexitate și, dacă știi să faci o foaie de tratament, foaie de consultații, atunci primești sume mai mari, nu pentru că este mai complex, că faci lucrurile mai bine, ci pentru că doar scrii mai bine. 
• Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control și care se extind de la an la an. Nu controlăm aproape nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, medicamentele sunt foarte scumpe și suntem una din puținele țări unde ponderea medicamentelor inovative e mai mare decât a genericelor. Sigur că, dacă prescrii un medicament generic, s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia și nu la o distanță mai mare. Aici trebuie inversată balanța. Ministerul și CNAS trebuie să intervină și să rezolve cu bani mai puțini numărul cazurilor. 
• Avem concedii medicale extinse, se văd punți în perioadele dintre sărbători și se vede un vârf de concedii programate, de câte patru zile. Nu te poți îmbolnăvi programat.
• Avem un număr de analize paraclinice foarte extinse, RMN-uri, CT-uri, dar melanjul între sectorul public și cel privat a făcut să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile. Direcțiile de Sănătate trebuie să treacă de la a fi spectator la a fi regulator. Dacă vrem să avem un sistem de sănătate, nu mai trebuie să continuăm cu risipa. E un domeniu important, pentru că are un impact foarte mare pe bugetul țării.
• Un alt pachet la care se lucrează de către alt grup este reforma administrației publice. Vom avea a doua întâlnire, săptămâna viitoare, cu reprezentanții administrației din teritoriu. Ne referim la impozitarea proprietății – un jalon de îndeplinit – dar și la alte măsuri pentru administrația publică locală.
• E nevoie să se poată încasa impozitele, ai datorii, nu mai beneficiezi de unele drepturi până nu le plătești.
• O a doua componentă este partea de descentralizare. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc – e nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă (o stradă, un cartier, tot orașul sau deloc), unde este nevoie de cazinouri. Astăzi, primăriile nu au niciun fel de competență și sunt invadate orașele noastre de ele.
• Eficientizarea administrației locale – trebuie să renormăm personalul ca să ținem cont de realități și numărul de locuitori. 
• Avem orașe cu 1.900 de locuitori, dar salarizarea și numărul de angajați e la nivel de oraș. 
• Avem municipii cu 11-15 mii de locuitori, ar trebui să fie peste 50 de mii. Ei nu au fost stimulați spre eficientizare.
• Trebuie să redimensionăm acest aparat, ca să avem servicii la fel de bune, dar cu mai puține cheltuieli.
• O bună parte din administrațiile locale din România nu își pot plăti cheltuielile, dacă nu primesc subvenții. În aceste cazuri, e nevoie de reglementări, de grile de salarizare maximale, cu evaluarea funcționarilor. Este un proiect de lege în parlament, ca să existe o evaluare periodică – dacă îți faci datoria și ești performant, rămâi în continuare, dacă nu, nu. E nevoie de oameni performanți.
• Fondurile care pleacă trebuie să fie proporționale cu gradul încasărilor. Nu poți să nu-ți faci treaba la nivel local și să aștepți de la stat ca să primești bani, dar tu nu îți faci treaba, ca să nu deranjezi electoratul.
• Unul de jaloanele care trebuie să fie atinse este pensionarea magistraților. Dar trebuie extins la pensiile speciale din toate instituțiile, în pasul 2. Avem câteva realități ce nu pot fi contestate. 
• Avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. 90% din pensionările semnate de mine, cât am fost președinte interimar, au fost la 48 de ani. Asta nu mai poate continua. 
• De ce se întâmplă asta? Există o durată de 25 de ani după care te poți pensiona. Dacă începi imediat după terminarea facultății, înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem perioada asta la 30 – 35 de ani pentru ca pensionarea să se facă aproape de vârsta de 65 de ani, care este media pentru majoritatea profesiilor de țară. Nu mă refer aici la profesiile unde este nevoie de forță sau sunt condiții severe. Altfel, vom ajunge în situația în care nu are cine să ne plătească pensiile.
• Altă componentă este nivelul pensiei. Astăzi, pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Ce înseamnă un salariu brut? Un salariu net + 40/50%. Deci 80% din salariul brut este mai mare decât ultimul salariu net. Deci pensia este cât ultimul salariu. Mai există pe undeva, într-un sistem, de tip public, așa ceva? Cred că este onest și cinstit ca formularea să fie 80% din salariul net și poate se mai ia o perioadă de ceva timp, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează, e o prevedere bună, corectă și cinstită.
• După consultarea magistraților și a părților interesate, vom veni cu o soluție corectă, atât pentru această categorie profesională, dar mai ales pentru societatea românească, pentru că sistemul de justiție are nevoie să-și recâștige încrederea în ochii cetățenilor, la fel ca sistemul politic. Legea nu va scădea veniturile,dar să nu mai fie loc de interpretări, procese, ci să avem o salarizare clară, transparentă și predictibilă, pe ani de vechime, pe trepte și bonusuri salariale.
• Eu cred că Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari, fără a fi populist.Dar suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de legi importante cu finalitate, trebuie să fie un suport, un sprijin. Când îl vom vedea, veți vedea și implicare din partea mea. O atitudine de înțelegere într-o coaliție mare de guvernare ține de o minimă responsabilitate.
• Se vor stabili noi norme pentru personalul din primării, norme care să țină cont de populația reală și actualele realități. Vor fi primării care vor trebui să-și reducă personalul, vor fi altele care vor avea loc să angajeze personal, dacă va fi cazul. Asta va rezulta dintr-o analiză obiectivă și va exista o flexibilitate să-și gestioneze aceste aspecte de personal, atât prin organizare, cât și prin grila de salarizare maximală. 
• Fuziunile de localități s-au făcut la final de mandat, pentru mandatul următor, din ce am văzut în alte țări. Astfel de scenarii s-ar putea aplica doar în 2028. Să ne concentrăm pe ce generează efecte imediate. 
• Pe aceste reforme există un acord de principiu al partidelor din coaliția de guvernare. Grupul de lucru, care va fi format săptămâna viitoare, va lucra pe toate aceste aspecte, în așa fel încât să putem detalia, la jumătatea lunii. Vor fi propuneri din administrații, ca să facem totul mai funcțional, mai performant, dar să nu dezechilibrăm totul.
• În octombrie, va fi o evaluare și până atunci ne-am asumat să punem în practică și alte măsuri – prioritizarea investițiilor, impozitarea proprietății, eșalonarea investițiilor. 
• Avem lucruri de făcut. Sper să fim în situația în care estimările făcute și efectele așteptate de la măsurile pe care le vom lua să fie de natură de a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene, ca din octombrie și din anul viitor să lucrăm la probleme mai mici, de aspecte care nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta, și să nu recurgem la alte creșteri de taxe și impozite. 
• Nu e vorba de ce vrea guvernul, nimeni nu-și dorește să crească taxele sau să scadă cheltuielile, dar e o perioadă dificilă prin care trebuie să trecem și sper să fie cât mai scurtă, dacă ținem o disciplină fiscală și dacă nu facem erori.
• Nu mai trebuie să ne batem joc de banii țării. Dacă reușim asta, lucrurile se echilibreze mai repede decât ne așteptăm.
• Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi (de reducere a indemnizației). Cei care mă cunosc, știu că nu fac gesturi populiste, dar fiecare are posibilitatea să ia o decizie. 
• Nu ne așteptăm la aplauze, în această perioadă tranzitorie. Trebuie să explicăm cât mai corect românilor că nu există nimic gratuit, că trebuie să ne gospodărim mai bine banii, cu atât vom reveni la o situație corectă și “nu va mai deconta” nimeni nimic. 
• Nu am o soluție pe care să v-o propun pentru Tarom, altfel aș fi manager acolo. Dar este mult loc de mai bine, ca să mă refer exact la societatea aceasta. Să ne uităm la exemplul altor țări, de exemplu unde e compania de stat a Poloniei, dar eu cred că spațiul aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de o companie românească cu personal dimensionat corect, cu flote cumpărate cu cap, cu management cât mai bun. Și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine. Este nevoie de un plan și de o strategie.
• O componentă importantă a ANAF e cea de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată cu profesioniști, și, în mod evident, toate companiile care lucrează în România, trebuie să achite taxe statului, pentru că aici fac profit. Aici nu e vorba de acțiuni împotriva unui grup de companii. Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine. 
• Nu există niciun proiect de tăiere a sporurilor din Sănătate, dar fiecare manager își face o analiză și hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja prevăzută de lege sau se duce la valoarea maximă. 
• Conducerea ANAF nu poate accepta că cineva acumulează datorii imense, fără să te întrebe nimeni ce faci, fără ajutor de la cineva din sistem. Sunt convins că noul președinte ANAF va prezenta, în perioada următoare, toate măsurile pe care le ia pentru combaterea acestor situații, pentru a face mai eficientă instituția. 
• Despre rolul serviciilor în combaterea evaziunii, cred că orice formă de sprijin, de la orice instituție, parchete sau servicii, este bine venit, dacă sunt respectate toate prevederile legale.
• Vom face tot ce este posibil pentru ca angajamentele de reducere a deficitului, de a reintra pe o traiectorie asumată anii trecuți, deci nu vom putea fi la 7% sub nicio formă anul acesta.