Pensii speciale pentru politruci speciali sau cum să prostești poporul cu decizii obligatorii !
Așa cum încurcate sunt căile Domnului, mult mai mult, spre infinit sunt mai
încurcate și mai îmbâcsite chichițele unei justiții injuste care, atunci când sunt în joc propriile interese, însăși Constituția devine un papirus igienic, ieftin, de proastă calitate cu care membrii Curții Constituționale își șterg inamovibilul nas.
Vorbim de buclucașa Decizie CCR nr. 261/2022 privind Pensiile Speciale, care va fi – cel puțin declarativ – pe masa Parlamentului în această toamnă, pentru a se încerca o altă eliminare a lor sau o variantă de impozitare drastică.
Deși chiar și cetățeanul mai puțin educat a auzit de faptul că Deciziile acestei Curți sunt obligatorii, știm cu toții cum le-au ”vlăguit” tocmai cei care, prin fișa postului,
sunt plătiți să vegheze la respectarea legilor în țara asta, adică într-un stat
democratic numit România. Nu revenim asupra evenimentelor care demonstrează
acest lucru pentru că, dacă cineva nu le-a observat atunci când acestea s-au derulat
nu le va pricepe nici acum.
Vom vorbi aici despre cea mai nerușinată lege aprobată cu unanimitate, la inițiativa
unuia dintre cei mai șmecheri și tupeiști parlamentari, care a mâncat timp de 28 de
ani (șapte mandate!) pâinea trântorului de lux pe care o mănâncă toți reprezentanții
poporului la bufetul (ieftin pentru ei) din Casa Poporului. Este vorba despre
deputatul oportunist, traseist politic Anghel Stanciu de la Iași, fost PRM, alungat
de Vadim și primit cu reverență la PSD.
Ideea noțiunii de ”pensii speciale” a fost reactivată încă de pe vremea pelticului
Valeriu Stoica, un politruc versat care, ministru de justiție fiind, a avut grijă de
tagma lui de magistrați. Pe același principiu au urmat aviatorii, militarii și – dacă
tot era loc pentru dedicații, s-au pus și parlamentarii pe listă.
Cam tot de pe atunci ne străduim să le desființăm, fiind evident pentru toată lumea
că – dacă pentru magistrați, militari, aviatori mai există un motiv cât de cât
rezonabil pentru a primi această ”pensie de serviciu” fiindcă-și pun viața în pericol
pe timpul funcției – pentru deputați și senatori este un cadou pe care aceste
personaje și l-au făcut doar pentru că pot, pentru că au mușchi și pentru că li se
permite.
Ulterior, mandat după mandat și apoi ocazional, ca să ne atragă atenția asupra
”onestității” lor, tema pensiilor speciale a fost un mobil de campanie urmărit de fel
de fel de personaje politice gen Rareș Bogdan, care n-au scos decât niște
cotcodăceli sterile, fără niciun efect.
Să vedem – pe scurt – ce spune Decizia Curții publicată în această vară, prin care sa constatat neconstituționalitatea legii care a abrogat acordarea indemnizației
pentru limită de vârstă a senatorilor și deputaților. Decizia a devenit operațională
imediat și produce trei efecte:
Primul – ”pensiile reintră în plată, de îndată”, al doilea – ”decizia Curții devine
izvor de drept în toate dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în cadrul
cărora foști parlamentari au dat în judecată Legislativul pentru că le-a tăiat pensia
specială”, iar al treilea efect este că ”și în situația în care cauze similare au fost
deja soluționate de către instanțe, ”păgubiții” pot depune o cale extraordinară de
atac pentru a-și recâștiga drepturile”.
S-a ajuns în această situație (face cunoscut Curtea) pentru că Parlamentul a încălcat
toate normele procedurale, legale și constituționale pentru a trece, pe repedeînainte, această lege pe care a amendat-o, dezbătut-o și votat-o în 24 de ore(!!!) de
la depunerea ei ca propunere legislativă.
FĂRĂ COMENTARII !
În județul Bacău, primul parlamentar care se evidențiază ca beneficiar al acestor
privilegii rușinoase este fostul milițian Ionel Floroiu, azi deputat PSD. Acest
personaj, simpatic în felul lui, a descoperit plăcerea studiului la vârsta de 42 de ani,
când a început o facultate de științe administrative din cadrul unei universități
private din Bacău, facultate care i-a plăcut atât de mult încât a mai făcut și un
master imediat după aceea (în management) tot în cadrul aceleiași universități.
Milițian ”orientat” și pensionar special, Floroiu a lucrat în perioada 1985 – 1998
(13 ani) într-un birou sau la un ghișeu la Evidența Populației (deci nu a prins în
viața lui un hoț), după care a înființat mai multe firme în domeniul construcțiilor,
precum și un restaurant.
Ca exemplu ”de bune practici” în afaceri pentru astfel de politruci, presa locală
consemna, în urmă cu mulți ani, că restaurantul deținut de Ionel Floroiu a servit
mese fictive fotbaliștilor echipei Sport Club Bacău, aspecte menționate de altfel în
mod oficial într-un raport de control al Inspecției Fiscale din cadrul ANAF. Dar ce
este interesant în acest caz este faptul că raportul de control acoperea o perioadă în
care personajul nostru era membru în structura de conducere (AGA) a societății pe
care funcționa clubul de fotbal. Sportivii legitimați la acest club ”luau masa”
constant la restaurantul care funcționa sub firma alesului local Ionel Floroiu.
Dacă în afaceri nu a reușit să demonstreze performanțe remarcabile, înființând în
decurs de mai mulți ani societăți comerciale pe care le-a băgat în faliment pe rând,
bineînțeles că nici în politică nu poate excela. Singura calitate care îi poate fi
recunoscută acestui politruc obedient este cea de ”cărător de mapă” a șefului de
partid. Acest minuscul personaj politic face parte dintre ultimele ”bătrâne șulfe”
ale PSD Bacău, fiind cam singurul din garda veche a partidului care a mai rezistat
pe lângă ”bossulică biciclistul”.
De altfel, milițianul pensionar special pur și simplu nu ar fi rezistat în echipa
social-democrată din Bacău dacă nu i-ar fi ”pupat ghiulul” atâta amar de vreme
șefului de partid. Acesta nu este doar un supravețuitor al sistemului, ci și un feroce
”animal politic” care s-a forțat să fie mereu inclus în jocurile subterane, pentru a-și
păstra fără emoții poziția pe lista scurtă de parlamentari.
