Anti-românism la foc continuu
Nu vrem să fim nici diplomați, nici deontologi și nici profesioniști! Vrem să fim obiectivi și liberi în exprimare, ”pentru că de aia au murit eroi în Revoluție” și să scoatem în evidență snobismul cu care aproape toți politicienii ies în fața cetățeanului. După cum spunea George Orwell: ”Jurnalismul înseamnă să publici ceea ce nu vor alții să fie publicat. Orice altceva este publicitate”.
Concluzia experților în comunicare este că terminologiile ”patriotism”, ”naționalism” și ”suveranism” au fost pervertite și distorsionate în mod premeditat de vectori de comunicare ai propagandei ostile României, pentru a genera o atitudine euro-sceptică și anti-europeană.
Suveranismul nu implică o atitudine izolaționistă. Este total periculos și în afara interesului național ca astfel de manipulări să circule nestingherit în spațiul de informare virtual, camuflate în spatele libertății de exprimare, fără a fi contracarate de o poziție publică coerentă, argumentată și eficientă.
Nu de suveranismul și naționalismul adevărat trebuie să ne temem, ci de lupii îmbrăcați în blană de oaie, care se intitulează ”adevărații naționaliști”, ei aflându-se de fapt în solda unor interese meschine și ostile României.
Aici nu vor fi criticați în principal politicienii, deși multora dintre ei ar trebui să le fie retrasă cetățenia română pentru pasivitatea, inactivitatea și non-combatul complice, care e sinonim cu trădarea de neam și țară. Vremea contrelor sterile și a atitudinii revanșarde a trecut demult. Ceea ce este cu adevărat important acum este conștentizarea pericolului uriaș pe care îl reprezintă dezbinarea națiunii române.
De ce nu este România admisă în Spațiul Schengen? Această întrebare tinde să devină una retorică, la fel și răspunsul – care nu este nici pe departe credibil sau satisfăcător.
Efortul României în gestionarea crizei refugiaților din țări non UE, pe fondul confruntărilor armate din vecinătatea teritoriului național, precum și rezultatele de excepție recunoscute de toate forurile internaționale în acest sens, relevă ca fiind imediată și necesară aderarea României la Spațiul Schengen. De ce trenează negocierile? Cum va obține România votul politic necesar? Ei bine, trebuie spus foarte clar că România față de UE are și drepturi, nu doar obligații.
Este impardonabil ca țara noastră să nu fie admisă, în condițiile enumerate mai sus, în Spațiul Schengen deși asigură securizarea frontierei estice a UE la standarde certificate și de înaltă competență.
Dar, ce să vezi? Toate aceste drepturi pe care le are România în UE nu sunt apărate cu adevărat de către conaționalii noștri politicieni trimiși în Parlamentul European, pentru a se bate cu aceia care pun tot felul de piedici în aderarea românilor la zona de circulație liberă în Europa.
Printre acești mari oameni de stat bine remunerați se regăsește și băcăuanul Benea, pe care numai de Schengen nu ”îl doare” și îl întâlnim tot mai des prin ”bătătură”, organizând felurite ședințe, conferințe și alegeri de partid. Acest mic dictator local se poate compara ușor cu defunctul conducător coreean Kim Jomg-un, având aceleași apucături – în sensul că se folosește de oameni pentru a-și atinge scopurile meschine și apoi îi aruncă la coșul istoriei, ca pe niște măsele stricate.
Cu un EGO demn de toată lauda, l-a chemat la conferința de reconfirmare a sa în funcție pe Î.P.S. Ciolacu, pentru a da bine la mulțime (a se citi prostime) și a-l vedea toată lumea tras în poză cu marele președinte de partid, unul dintre cei mai influenți lideri ai momentului, respectiv unul dintre oamenii care gestionează la vedere puterea în România. După ce a stat în neantul istoriei timp de 20 de ani, la butoanele puterii locale, fiind înarmat până în dinți cu presă obedientă, acum ”Marele Guru”, împreună cu noii recruți din PSD Bacău sub comandă unică, se pregătesc destoinic de lupta cea mare din 2024 și anume ocuparea fotoliului de
primar la municipiu.
Anonimus CCM – colaborator Radio Easy
PRECIZĂRI: Legea nr. 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul editorial sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
