Cei mari impun reguli, cei mici execută – partea I
Pe timpul cancelarului Angela Merkel, Uniunea Europeană (UE) a fost uniune economică doar pentru cei mari și puternici, cei mici având parte doar de datorii, nu și de câștiguri. Politicile au fost evidente: folosirea țărilor de la periferie ca piețe de desfacere, în același timp cu jefuirea lor de resurse și materii prime.
Ursula von der Leyen – Președinta Comisiei Europene – vine în schimb cu o politică mult mai brutală și perversă în același timp, menită să distrugă chiar fibra interioară a indivizilor. Jaful economic este deja în curs, principalele instrumente de lucru fiind GREEN DEAL-ul și PNRR-urile la care se închină toți iobagii umili și ignoranți ca cei din România.
Așa-zisa politică de mediu europeană duce sărăcirea populației la un alt nivel, fără să ne dăm seama… Punerea în practică a nazismului verde va crea, pe viitor, mari probleme europenilor în a-și îndeplini nevoi primare, cum ar fi: să circule cu propriile automobile, să își încălzească locuințele și chiar să se hrănească. Așa-zisa criză alimentară și impunerea alimentației pe bază de viermi, lăcuste și meduze, concomitent cu desemnarea cărnii ca aliment supus prohibiției, vine tot în spiritul supunerii populației.
De fapt, lupta pentru mediu este noul fascism camuflat: ceea ce astăzi ni se pare normalitate va fi rezervat doar pentru o clasă de privilegiați de lux. Iar cel mai bun exemplu în acest sens sunt taxele prohibitive pe consumul de carne și zahăr, taxe pentru care se fac deja presiuni puternice spre a fi implementate.
Și la Bacău găsim câteva personaje politice care vor să pară aprigi luptători pentru protejarea mediului, însă doar din postura comodă de ”postaci” pe rețelele de socializare, fără a-i vedea concret cum iau ”taurul de coarne” și rezolvă problema marilor poluatori ai județului, nu a prăpăditelor de pet-uri aruncate răzleț prin diferite zone. Aici îl identificăm pe deputatul Mircea Fechet, liderul PNL Bacău, cel care nu a făcut nimic, dar absolut nimic altceva decât să se plimbe săptămânal între Bacău și București, cu pauze de făcut ”gargară” pe Facebook despre cum face el ca să fie bine și să nu fie rău, prezentând tot felul de întâlniri plictisitoare în Comisia de Mediu, Ape și Silvicultură a PNL sau realizări importante prin programul Anghel Saligny.
Dar să ne aducem puțin aminte de perioada când deputatul Mircea Fechet ”presta” muncă intelectuală pe la Ministerul Mediului, atât ca secretar de stat cât și ca ministru, având-o șefă de cabinet pe bruneta Ana Maria. Această fermecătoare domnișoară este femeia după care nu doar liderii liberali Constantin Alexe, Robert Sighiartău, Dan Vîlceanu sau Mircea Fechet și-au pierdut mințile și ”banii partidului”, dar în fața căreia chiar președintele Klaus Iohannis se înmuia de fiecare dată.
Ana Maria, fosta șefă de cabinet a secretarului de stat Mircea Fechet, găsea de fiecare dată ”argumentele” potrivite pentru ca diverși lideri PNL să acceseze – pentru campanii virtuale recomandate – inclusiv financiar, ”rezervele strategice” ale partidului. Aceste campanii erau propuse și produse mai ales de anumiți operatori economici favorizați de respectiva divă, chiar dacă nu de puține ori campaniile promovate direct pe banii PNL sau din bugetele ministerelor conduse de liberali au fost de-a dreptul ”neortodoxe”.
Una dintre aceste activități a fost cea din 2020 numită ”O pădure cât o țară”, eveniment la care toți liderii liberali – de la președintele Klaus Iohannis și până la miniștrii PNL – au fost puși să ”defileze” și să facă poze ridicole cu câte o sapă în mână.
Numai că, din moment ce ”Generalul” a fost instalat nu doar la conducerea Guvernului României ci și la cea a PNL, fermecătoarea ”divă” Ana Maria accesează tot mai greu bugetele ministerelor liberale, comparativ cu perioadele de glorie când ”înalții bărbați de stat” liberali Constantin Alexe, Robert Sighiartău, Dan Vîlceanu sau Mircea Fechet dădeau liber fără număr la contractele cu atribuire directă.
Anonimus CCM – colaborator Radio Easy
PRECIZĂRI:
Legea nr. 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul editorial sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
