Codru-i frate cu românu’, dar SUMAL-u’ nu

Statul Român a adoptat mai multe legi prin care încearcă să descurajeze tăierea ilegală de lemne, dar acestea nu sunt suficiente pentru a opri fenomenul. Unul dintre proiectele implementate este crearea SUMAL, un sistem prin care se ține evidența provenienței, circulației și comercializării materialelor lemnoase.
Furtul de lemne reprezintă un interes național de mult timp și, după cum știm bine cu toții, mulți oameni încearcă să profite cât mai mult din urma acestei resurse limitate pe care o avem. România deține cea mai mare suprafață de păduri seculare din Europa, iar lemnul țării are o valoare imensă. Din acest motiv, multe companii, inclusiv străine, încearcă să exploateze pădurile cât mai mult posibil, chiar dacă acest lucru se face de multe ori prin încălcarea legii. 
România are două pârghii legale prin care poate opri tăierea ilegală de copaci. Prima fiind crearea programului SUMAL. 
Sistemul de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL) este un proiect înființat în 2008 printr-un ordin al Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, fiind modificat de mai multe ori de către Guvern, în 2014, 2016 și 2021. SUMAL are rolul de a monitoriza pădurile din România, de a furniza informații statistice și de a urmări proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase: de la proprietarul parcelei de pădure, la transportator și până la destinație, datele fiind colectate într-o bază de date.
Cea de a doua metodă este includerea tuturor pădurilor din țară, indiferent de proprietar, în fondul forestier național, conform Codului Silvic, legea 46/2008.
În acest fel, toate tăierile din România sunt reglementate printr-un regim silvic, care decide cât și ce se poate exploata dintr-o parcelă. 
Nu doar că depășirea acestui prag se poate face doar prin semnătura ministrului mediului, în cazul zonelor protejate este nevoie de un aviz special, care se emite doar în situații excepționale. Un proprietar care taie lemne ilegal de pe propria sa parcelă poate face închisoare și să plătească valoarea acestora.

Dar ce se întâmplă când statul este părtaș la furt? Chiar dacă România încearcă să își protejeze pădurile, unele persoane din instituțiile publice care ar trebui să apere fondul forestier sunt complice la distrugere acestuia.
Vom reveni.
Aceste informații au fost furnizate de către: https://gazetadecluj.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *