Țară tristă plină de umor, parcă așa ne descria nenea Iancu minunăția de patrie. Și, fiindcă a vrut să ne trezească din sporovăiala generalizată, ne-a pus oglinda în față, plin de ironie fină, printr-o serie memorabilă de nuvele, schițe și piese de teatru. Ajuns la bătrânețe, conu’ și-a dat seama că nu merge. Că, oricât ar încerca, nivelul de prostie românească rămâne constant. Și a plecat la Berlin. Veselul Caragiale devenise trist. S-ar fi întristat și mai tare dacă apuca zilele noastre, și-l apuca depresia totală dacă s-ar fi mutat în Bacău. Aici, pe malul Bistriței, se poartă politica feselor în geam. Să detaliez despre ce este vorba.
Pe la începutul democrației locale, băcăuanii au votat un liberal care avea obiceiul să facă pipi pe el, la gară, în căutare de gagici. După o votcă și-un whisky contrafăcut, urmașul băștinaș al lui Brătianu se visa mare crai. Apoi, după câțiva ani de la clorinarea urinei de pe holurile primăriei, doi consilieri locali au propus ca stadionul să poartă numele primarului. S-a ruinat stadionul, a picat numele de la intrarea de la tribuna oficială și a poposit la primărie un alt personaj desprins din Caragiale. A plecat și el și ne-am pricopsit cu unul pentru care iarba era echivalentă cu mocheta verde. În fine, acum, am ajuns din nou în atenția țării. Tot la categoria ”să luăm la mișto pe proștii ăia din Bacău”.
Cu o grămadă de bani europeni, s-au făcut piste de bicicletă și s-a reamenajat peisajul urban în așa fel încât toată circulația este blocată. Administrația locală a pus căruța înaintea boilor, dar căruța-i fără o roată în vreme ce boii sunt nemâncați. Am mai zis-o și o voi tot repeta, asta era ultima problemă a orașului: lipsa pistelor de bicicletă. Comicăria idioată a mers până la capăt și ne-am pricopsit cu bănci prin stațiile de autobuz montate cu spatele la stradă și cu fața spre chioșcuri. În loc să iasă public și să facă precum marfaru-n gară, primarul Stanciu-Viziteu declară senin că așa s-a dorit, de fapt. Nu că-i o prostie, ci o viziune nouă. Adică s-a creat o legătură naturală cu celelalte idioțenii administrative din trecut, de care am amintit mai sus. Putem să-i spunem politica feselor-n geam.
Bun, am stabilit, puterea locală este profund stupidă în multe dintre acțiuni. Dar ce face opoziția? Ce să facă… fix la fel. Își pune fesele-n geam. Liberalii nu mai știu nici cu buletinul în mână dacă se află la putere sau în opoziție, în vreme ce ăia de la PSD înghit constant și pe nerăsuflate produsele maronii scremute de europarlamentarul Benea. Atunci când slugile ăstuia vorbesc despre administrație, politică, primărie, te ia pofta de lămâie…
S-aveți Crăciun!
LLI-Lucaș, contributor Radio Easy