CFR Călători, companie de stat din subordinea Ministerului Transporturilor și care tocmai ce a mărit, la final de an, indemnizațiile celor din consiliu de administrație la cinci mii de euro lunar, a anunțat că s-au mai achiziționat câteva trenuri electrice noi pentru rute din Capitală spre regiunea Moldovei (Suceava, Bacău, Galați, Iași) și din Iași spre Cluj-Napoca. O veste care ar trebui să fie trecută la categoria știri pozitive. La o analiză mai profundă, descoperim însă că suntem cu mult înapoiați în ceea ce privește infrastructura feroviară și cea rutieră în Moldova, în general, în Bacău, în special.
Drumul pe calea ferată dintre București și Bacău este de 302 km. Cu un tren Inter Regio, durata minimă a călătoriei este de patru ore și nouăsprezece minute. Cu InterCity, care oprește în mai puține stații, patru ore și nouă minute. Asta în cazul fericit în care nu există întârzieri. Iar cazurile fericite sunt destul de rare din cauza infrastructurii feroviare învechite. Și aici este marea problemă a României. S-a făcut foarte puțin pentru a se moderniza calea ferată, în ultimii 35 de ani. Iar dacă înainte de integrarea în UE, puteam vorbi despre lipsa banilor, din 2007 încoace, zecile de miliarde de euro intrate în țară ar fi trebuit să se facă simțite și în domeniul feroviar.
Pe o cale ferată modernizată, distanța de la București la Bacău, cu trenurile acestea noi achiziționate, ar trebui să fie parcursă în două ore jumătate. Trei ore maxim cu tot cu opriri în stații. De la București la Iași, situația se prezintă în culori și mai sumbre. Sunt 408 kilometri pe calea ferată care se parcurg, în acest moment în minim șase ore și jumătate, asta în cazul optim în care nu există nicio întârziere pe traseu. Problema cea mai mare este că degeaba se achiziționează tren nou pe ruta București-Iași pentru că linia ferată dintre Tecuci și Iași este neelectrificată. De aceea, de la Tecuci se schimbă locomotiva și se folosește una care merge pe combustibil. Așadar, prioritatea Ministerului Transporturilor ar fi trebuit să fie modernizarea infrastructurii existente, electrificarea liniilor șamd. Între București și Bacău sunt modernizați aproximativ 60 de km de linie ferată. Adică porțiuni de drum în care trenul poate atinge viteza de 120 km pe oră.
Unde-s autostrăzile Moldovei?
Răspunsul este simplu. Două sunt pe hârtie: Iași-Tg.Mureș și Bacău-Brașov. A existat și un scandal al declarațiilor între politicienii ieșeni și cei băcăuani pe tema care autostradă este mai importantă pentru a lega Moldova de Transilvania. Prima pare ceva mai avansată, în ciuda declarațiilor și zbaterilor europarlamentarului Dragoș Benea, cel care a întreținut, de-a lungul vremii, animozitatea dintre Iași și Bacău. Adică se licitează loturi. În cazul Bacău-Brașov, încă suntem la nivelul studiilor de fezabilitate. În ceea ce privește legătura dintre Capitală și Moldova, aici stăm ceva mai bine. Deja s-au dat în folosință primii zeci de kilometri. Deși fiecare politician se pozează ori de câte ori are ocazia pe șantierul autostrăzii A7, marele merit nu aparține politicului, ci este al grupului de firme UMB deținut de băcăuanul Dorinel Umbrărescu. Plus factorul extern, adică războiul din Ucraina, A7 fiind trecută ca infrastructură de transport de importanță pentru NATO, flancul estic.
Nici cu municipiul nu prea ne mândrim
Municipiul Bacău a devenit, de când cu implementarea proiectului cu pistele pentru nemotorizate, un oraș” biciclistic” fără bicicliști. Fiind gândit prost de la început și implementat la fel de prost, proiectul a blocat practic circulația rutieră din oraș. Pe multe străzi, la ore de vârf, este imposibil de circulat, traseele sunt gâtuite, poluarea este maximă, chiar dacă, de cele mai multe ori, cei care ar trebui să monitorizeze aceste chestiuni care țin de sănătatea publică, preferă să închidă ochii. Bacăul nu a avut niciodată bulevarde largi, precum Iași sau Brașov, spre exemplu. A fost mai degrabă un oraș înghesuit între calea ferată și râul Bistrița. Nicio administrație care a fost până acum nu a reușit să schimbă această paradigmă. Ba mai mult, orașul a devenit mai îngrămădit, după ce administrația Necula a decis că-s prioritare pentru Bacău pistele de bicicletă amenajate pe străzi fără deschidere suficientă. Cea actuală se dovedește a fi la fel de incapabilă să vină și să implementeze ceva concret în ceea ce privește infrastructura rutieră a municipiului. Deși în campania din 2020, primarul Stanciu-Viziteu explica în programul electoral despre scoaterea la licitație a loturi întregi de străzi, nu doar artere individuale pentru a fi atractive ca lucrări pentru firmele mari, gen UMB.
Autor: Răzvan Codreanu
