În condițiile în care banii pentru „drepturile salariale restante” din sistemul judiciar nu au fost suficienți, instanța supremă, care este ordonator principal de credite a plătit propriilor angajați cei mai mulți bani. În cazul șefilor, veniturile au fost duble față de anul 2022. Câteva Curți de Apel norocoase au primit și plătit sumele restante, cel puțin în cazul șefilor. Este cazul instanțelor din Iași, Bacău și Oradea.
În 2023, Diana Micu Cheptene, președinta Curții de Apel Iași, declara că a încasat drepturi salariale restante în valoare de 893.760 de lei, care se adăugau salariului de 239 mii de lei. Anul trecut fiscal, judecătoarea a încasat „doar” 73.000 de lei drepturi restante, adunate la salariul anual de 264.000 de lei.
Venituri de peste 700.000 de lei/an
Președinta Curții de Apel Bacău, Lenuța Loredana Albescu, a avut în 2022 un „salariu” de 272.000 de lei . Un an mai târziu, veniturile acesteia au fost de 711.000 de lei, trecute tot cu titlul de „salariu” în declarația de avere.
Florica Roman este președinte al CA Oradea. În 2023 a avut venituri totale de 516.771 de lei reprezentând „salar și restanțe salariale”. În 2022, Roman a încasat 375.000 de lei reprezentând „salar”, după cum a consemnat în declarația de avere completată în 2023.
Cine împarte, parte-și face.
Alina Corina Corbu este președinta instanței supreme. A încasat anul trecut salariu și drepturi salariale restante în valoare de 779.000 de lei. În 2022, a avut un salariu de președinte al ICCJ de 279.000 de lei, plus 41.000 de lei „drepturi salariale restante”, în total 320.000 de lei/an. Rodica Cosma este vicepreședintele instanței supreme. A primit anul trecut, 758.000 de lei, salariu plus restanțe salariale. În 2022 a avut un venit total de 317.000 de lei.
Salarii majorate artificial, prin ordin
După ce câțiva magistrați au dat statul în judecată pentru a fi plătiți raportat la valoarea de referință sectorială (VRS) de 605 lei, procese care au fost câștigate fără emoții, președintele instanței supreme și procurorul general al României au emis ordine prin care toți magistrații primesc aceste drepturi, retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2018.
Astfel, guvernul s-a văzut nevoit să vireze sute de milioane de euro în conturile Parchetului General și instanței supreme pentru a plăti aceste așa numite „drepturi salariale restante” care fac trimitere la VRS, unitate de măsură care nu mai este luată ca referință pentru a calcula salariile din sistemul bugetar din 2017, odată cu adoptarea legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Sistemul judiciar s-a revoltat pe modul în care au fost distribuiți acești bani de către ÎCCJ. Astfel, în ianuarie 2024, asociația profesională „Forumul judecătorilor din România” a solicitat Curții de Conturi să verifice modalitatea de plată a procentelor din tranșele salariale restante din 2023.
Concret, Forumul Judecătorilor cere Curții de Conturi să verifice modul în care au fost repartizate și plătite tranșele salariale restante pe 2023, plăți care au condus la un conflict major între judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și judecătorii instanței supreme, instanță condusă de Alina Corina Corbu.
Aceste informații au fost furnizate de către: https://www.presshub.ro/
