Guvernul va comunica săptămâna viitoare o listă cu companiile de stat propuse pentru intrarea în lichidare, a anunțat, vineri, premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă. „CFR Marfă este una dintre ele”, a precizat Ilie Bolojan.
„Companiile cu probleme trebuie lichidate. Săptămâna viitoare va fi finalizată lista”, a precizat premierul.
CFR Marfă a luat naștere în 1998 când Traian Băsescu, pe atunci Ministru al Transporturilor, promite să salveze SNCFR-ul și împarte compania în cinci.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, CFR Marfă, companie controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, a înregistrat anul trecut o pierdere de 328 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 677 milioane de lei. Compania are circa 3.000 de angajați.
Operatorul național CFR Marfă a avut pierderi totale de peste un miliard de lei în ultimii cinci ani, cifra de afaceri a scăzut, iar declinul ține de mult timp „Pierderile de 328 milioane lei și datoriile care depășesc pragul de un miliard de lei sugerează că operatorul național se află într-o situație financiară critică”, spun cei de la compania de analiză financiară RisCo.
Atât de critică încât ANAF a pus sechestru pe locomotivele și vagoanele CFR Marfă. Anul trecut a reușit să recupereze peste 140 de milioane de lei de la operatorul feroviar, reușind să vândă materialul rulant.
În locul CFR Marfă va fi activat un nou operator de transport feroviar de marfă – Carpatica Feroviar.
Scandalul privatizării CFR Marfă. Gruia Stoica (GFR) voia să o cumpere.
CFR Marfă a scos la licitație în iunie 2013 un pachet cu 51% din acțiunile sale contra sumei de 202 milioane de euro, cu 20 de milioane mai mult decât prețul inițial.
La 8 mai 2013, au depus documentația de participare la privatizare OmniTRAX (care s-a retras), asocierea Transferoviar Grup – Donau Finan (care s-a retras) și GFR, parte a grupului Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica.
Grup Feroviar Român (GFR) a rămas singurul concurent în cursa pentru privatizarea CFR Marfă și a câștigat licitația. De asemenea GFR a intenționat să preia divizia de marfă a Companiei Naționale Feroviare BDZ (Bulgaria). Însă, între timp, Bulgaria a renunțat la privatizarea companiei feroviare de marfă.
Guvernul României stabilise că 13 octombrie 2013 este data limită pentru finalizarea privatizării CFR Marfă.
Prima încercare de privatizare a eșuat, iar Ministerul Transporturilor înapoia garanția de 10 milioane de euro depusă de GFR pentru participarea la această privatizare.
Comisia de privatizare a comunicat către GFR că privatizarea nu poate avea loc deoarece unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu și-au dat acordul pentru schimbarea acționariatului. De asemenea, potrivit GFR, Consiliul Concurenței nu a avut timpul necesar pentru a se pronunța asupra tranzacției.
Asocierea CFR Marfă – Rolling Stock – Raiffeisen: cum și-a luat țeapă compania de stat.
Asocierea dintre CFR Marfă, Rolling Stock Company și Raiffeisen Bank a luat naștere în 2007, când cele trei părți au constituit societatea Rolling Stock Company SA, creată pentru modernizarea și repararea materialului rulant al operatorului feroviar de stat, precum și pentru închirierea ulterioară a vagoanelor și locomotivelor. CFR Marfă a intrat în companie cu aport în natură – vagoane și locomotive – evaluate la zeci de milioane de euro, în timp ce Raiffeisen Bank a contribuit cu capital financiar, iar alți acționari privați, printre care persoane afiliate Grup Feroviar Român (GFR), au completat structura inițială .
După doar câțiva ani, Raiffeisen Bank s-a retras din asociere, vânzându-și participația către GFR, ceea ce a întărit poziția acestuia în companie și a schimbat echilibrul inițial al proiectului. În timp ce Rolling Stock genera profit și distribuia dividende către acționari, inclusiv către CFR Marfă, au apărut tensiuni tot mai mari legate de modul de administrare a bunurilor aportate de operatorul de stat și de lipsa unor clauze contractuale care să îi protejeze interesul, cum ar fi o exclusivitate pentru utilizarea vagoanelor în beneficiul propriu .
În anii următori, CFR Marfă a contestat în instanță modul în care funcționa asocierea, cerând chiar dizolvarea ei și recuperarea materialului rulant transferat la înființare. Tribunalul București a respins însă solicitarea, menținând obligația CFR Marfă de a rămâne asociată în Rolling Stock Company. Controversele au vizat inclusiv acuzații privind supraprețuri la reparații în unități controlate de GFR, ceea ce a alimentat percepția că asocierea a devenit dezavantajoasă pentru compania de stat, în pofida profitului contabil obținut în unii ani .
Datorii de 4,7 miliarde de lei
Compania înregistrează pierderi an de an, din 2010, arată datele disponibile public pe Termene.ro.
În 2024, CFR Marfă avea datorii de 4,7 miliarde de lei.
Potrivit unui raport al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) privind companiile de stat, CFR Marfă este compania care a înregistrat cele mai mari pierderi anul trecut.
Alte companii cu pierderi de sute de milioane de lei sunt Electrocentrale Craiova SA, CN Unifarm SA, SN Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica București SA, Metrorex și Complexul Energetic Valea Jiului. Doar aceste companii au generat pierderi de peste 2 miliarde de lei în 2024, spunea, în luna iulie, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu.
„La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei – atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Feroviară Marfă CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA – 2 miliarde de RON”, a spus vicepremierul.
