Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunţat marţi seară o serie de măsuri de restructurare şi eficientizare a administraţiei publice locale şi centrale, precizând că noile norme de personal vor duce, între altele, la reducerea a peste 600 de posturi de poliţişti locali. Reamintim că premierul Ilie Bolojan a vorbit deseori despre faptul că numărul polițiștilor locali este prea mare.
„În ceea ce priveşte poliţia locală, se instituie alte norme de reprezentare, normă de personal pentru poliţia locală, de la un poliţist local la 1.000 de locuitori va fi un poliţist local la 1.200 de locuitori, respectiv pentru servicii de pază care sunt la consiliile judeţene, de la un poliţist la 5.000 de locuitori, la un poliţist la 6.500 de locuitori, care generează, în ansamblu, pe simulările noastre, reducerea numărului de posturi de poliţie locală cu 609 la nivel naţional”, a explicat ministrul.
Doar 644 de UAT-uri îşi acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii
Cseke Attila a subliniat că situaţia financiară a administraţiei locale impune măsuri de corecţie, arătând că majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale nu îşi pot susţine cheltuielile salariale.
„Vreau să vă spun că, la nivelul anului 2024, 644 de unităţi administrativ-teritoriale îşi puteau acoperi din venituri proprii cheltuielile de personal, toate celelalte, până la 3.228, nu îşi puteau acoperi aceste venituri”, a precizat ministrul.
Pentru aceste autorităţi, Executivul va propune, în termen de 60 de zile, un act normativ cu putere de lege privind o grilă de salarizare care va fi aplicată până la adoptarea noii legi a salarizării unitare.
Noi norme de personal pentru comunele mari
Ministrul a anunţat şi adaptarea normelor de personal la realităţile demografice, în cazul comunelor cu populaţie ridicată.
„La autorităţile locale, la comune, în condiţiile unor schimbări ale realităţii de-a lungul timpului în România, ministerul a propus, iar Guvernul şi coaliţia au fost de acord, să se instituie alte două trepte de norme de personal. Astfel, pentru comunele care au între 20.000 şi 50.000 de locuitori o să avem o normă de personal crescută faţă de segmentul 10.000–20.000 şi la peste 50.000 de locuitori, este cazul comunei Floreşti, din judeţul Cluj, să avem iarăşi o normă de personal crescută”, a explicat Cseke Attila.
Reduceri de personal şi alternative temporare pentru 2026
În ceea ce priveşte aparatul administrativ, ordonanţa prevede reducerea cu 30% a numărului de posturi din aparatul de lucru al consiliilor judeţene şi al primarilor, cu o limită de minimum 20% posturi ocupate, măsură care ar duce la o scădere de aproximativ 10% a posturilor ocupate, respectiv 12.794 de posturi la nivel naţional.
Ministrul a precizat că nu toate unităţile administrativ-teritoriale vor fi afectate.
„Foarte important este că, pe baza datelor pe care le-am cules din instituţiile prefectului, există 731 de unităţi administrativ-teritoriale care nu vor fi afectate de reducere de posturi ocupate, ceea ce înseamnă că sunt cel puţin o pătrime din UAT-uri care şi-au gestionat în mod corect, echilibrat, eficient resursa umană şi nu necesită să reducă posturile ocupate”, a afirmat Cseke Attila.
Pentru anul 2026, autorităţile locale vor avea o variantă alternativă.
„Alternativ, în 2026, faţă de această reducere a posturilor, se permite reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, dar din 2027 prima variantă este obligatorie pentru toate unităţile administrativ-teritoriale”, a spus ministrul.
Reduceri şi la nivel central şi la instituţiile prefectului
Potrivit ministrului, instituţiile prefectului vor avea o reducere de 25% a numărului de posturi, ceea ce ar însemna o diminuare de aproximativ 10% a posturilor ocupate.
De asemenea, la nivel naţional, pentru ministere şi instituţiile subordonate, cu excepţia unor domenii precum sănătatea, cultura, apărarea şi ordinea publică, se prevede reducerea cheltuielilor de personal cu 10%.
„În cazul în care au fost efectuate reduceri în cursul anului 2025, acestea vor fi avute în vedere la finalizarea procedurii cu 10% de reducere. Propunerea din ordonanţa de urgenţă permite luarea în considerare a reducerilor de cheltuieli de personal efectuate în 2025, atât la nivel local, cât şi la nivel central, astfel încât să nu fie penalizate autorităţile care au făcut deja aceste ajustări”, a arătat Cseke Attila.
Externalizarea colectării şi finanţarea centrelor militare
Ministrul a mai anunţat că, în termen de 60 de zile, va fi elaborat un act normativ care să permită autorităţilor locale externalizarea colectării creanţelor bugetare şi fiscale, măsură care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
„Va fi o posibilitate, nu o obligaţie”, a subliniat Cseke Attila.
Totodată, Ministerul Apărării Naţionale va avea obligaţia de a propune modificări legislative, astfel încât, de la 1 ianuarie 2027, centrele militare judeţene să fie finanţate integral de la bugetul ministerului.
