Ministrul Mircea Fechet a participat la Conferința Regională “România redevineverde – trei pași fără întoarcere / Un nou Cod Silvic, o campanie de împădurire fărăprecedent, o strategie de  digitalizare”

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, a participat ieri la Conferința regională
“România redevine verde – trei pași fără întoarcere/Un nou Cod Silvic, o campanie de
împădurire fără precedent, o strategie de  digitalizare”, care a avut loc la București.
Discuțiile, dezbaterile și prezentările conferinței regionale s-au axat pe expunerea clară a
legislației elaborate prin PNRR, respectiv Strategia Națională pentru Păduri 2030 și Codul
Silvic și expunerea oportunităților rezultate din acțiunile de împădurire la nivel național prin
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conferinta regională a fost organizată pe
trei teme de discuție: Noul Cod Silvic, Impăduririle PNRR și Digitalizare PNRR.
Alături de ministrul mediului, apelor și pădurilor, la eveniment au participat Ionuț-Sorin
Banciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Mihaela
Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, prof. dr. Bogdan Popa,
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea Silvicultură și Exploatări Forestiere, membru
în grupul de lucru al Noului Cod Silvic, conf. univ. dr. ing. Liviu Nichiforel, prodecan al
Universității „Ștefan Cel Mare”, din Suceava, membru în grupul de lucru al Noului Cod Silvic,
prof. univ. dr. Laura Bouriaud, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat,
Universitatea „Ștefan Cel Mare” din Suceava, membru în grupul de lucru al Noului Cod Silvic,
asist. univ. dr. Cristian Mihai Enescu, lector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină
Veterinară din București, dr. ing. Olivier Bouriaud, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava –
Facultatea de Silvicultură, Dan Popescu, șef Ocolul Silvic Renașterea Pădurii, Gabriel Oltean,
consilier al ministrului mediului, apelor și Pâpădurilor, Ion Spiridon, primar comuna Urzica,
jud. Olt, Bogdan Chiripuci, manager Politici și Programe pentru Agricultură în echipa Clubului
Fermierilor Români, Ion Nedelcu, inginer de cercetare Agenția Spațială Română (ROSA),
Antonie Marius-Cristian, primarul comunei Daneți, Jud. Dolj, reprezentanți ai proprietarilor
de terenuri, societăți comerciale care prestează servicii de împăduriri, reprezentanți ai
industriei forestiere, ai asociațiilor profesioniștilor din silvicultură, reprezentanți ai UAT-urilor
din regiunile deficitare în suprafețe împădurite, reprezentanți ai Gărzilor Forestiere din
teritoriu, ai Gărzii Forestiere Naționale, ai Direcțiilor Silvice din regiunea de Sud,
reprezentanți ai RNP-Romsilva, ONG-uri, reprezentanți ai mediului academic. Conferința
regională a fost moderată de jurnalistul Adrian Ursu.
Ministrul Mircea Fechet a detaliat, în cadrul conferinței, măsurile care se pregătresc în Noul
Cod Silvic, pentru a lupta cu fenomenul tăierilor ilegale și a explicat că proiectul Noului Cod
Silvic a fost pus în consultare publică:

„Eu cred că ministerele vor aviza foarte repede acest proiect de lege (Noul Cod Silvic). În
prima şedinţă de guvern, de îndată ce am cele 17 semnături pe ultima pagină, voi intra cu
acest Cod Silvic şi el va fi transmis de urgenţă Parlamentului spre adoptare. Sper să fie
adoptat foarte repede de cele două Camere. Voi merge personal la fiecare comisie unde se
va dezbate proiectul. Voi participa la comisiile de fond, precum şi la cele de aviz. Una dintre
cele mai importante propuneri ale Noului Cod Silvic (interzicerea tăierii la ras). Dacă astăzi,
doar pe aproximativ 10% din pădurile României sunt interzise aceste tăieri, respectiv în
parcurile naţionale, odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ extindem suprafaţa
unde sunt interzise aceste tăieri la ras în aproape jumătate din fondul forestier. Pe lângă
parcurile naţionale vom adăuga parcurile naturale, vom adăuga toate siturile Natura 2000,
ceea ce ne duce la un procent mai mare de 40%, lucru care, în opinia mea şi în opinia
specialiştilor în silvicultură, va fi benefică. Tăierea la ras e un tip de procedură silvică
dovedită a nu fi cea mai potrivită”.
Câteva dintre propunerile acestui Cod Silvic sunt legate de prezența camerelor de
supraveghere care vor acționa precum camerele de rovinietă și care vor fi amplasate pe sute
de drumuri forestiere, posibilitatea tuturor cetățenilor de a se plimba liber prin pădure și
confiscarea mașinii de transport a lemnelor, în cazul în care a fost depășită limita de
exploatare declarată.
„Pentru a rezolva problema procedurii de evaluare de mediu pentru proprietarii de păduri,
am propus o soluţie a unor planuri regionale, nişte planuri la nivelul regiunilor istorice ale
României, care să fie nişte planuri strategice, vizionare. Vom elabora aceste planuri
regionale, vom face aceste proceduri la un nivel superior, vom face evaluarea impactului
asupra tuturor acestor specii, habitate, impactul lucrărilor care se desfăşoară anumite
regiuni istorice şi vom simplifica, practice, pentru proprietarul de pădure, pentru
administrator, această procedură. Atunci, proprietarul de pădure sau deţinătorul care are
100 de hectare, 1.000 de hectare, parcurge nişte proceduri administrative, birocratice mai
simple, mai rapide, pentru că un plan local va trebui să fie corelat cu cel regional şi atunci
ne aliniem şi noi la un sistem european în care aşa se procedează cu evaluările de mediu”, a
subliniat secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu.
„A fost un proces îndelungat și dificil, în care mediul universitar a trecut dintr-o poziție
reactivă, într-o poziție proactivă. Din 2018, toți am hotărât că trebuie să facem un pas
înainte. A urmat o colaborare care s-a declanșat în 2020-2021 cu ministerul, care a conținut
o campanie de colectare a opțiunilor strategice pentru viitor și care a continuat cu
elaborarea strategiilor din România, care, iată, se încheie cu un proiect de Cod Silvic. Ne
bucurăm tare mult că ne uităm la forma finală și observăm că mai mult de 90% din ceea ce
am propus noi s-a păstrat în Codul Silvic”, a declarat prof. dr. Bogdan Popa, din cadrul
Facultății de Silvicultură a Universității Transilvania din Brașov.
„Nu vă puteți imagina cât este de greu să faci legislație, să editezi o normă juridică, care să
stea în picioare în fața unui sistem întreg. Cu pădurea nu se pot face experimente, pentru că
vor plăti generațiile viitoare. Acesta nu este un motiv pentru renunțarea la inovație. În
Codul Silvic găsiți mecanismele necesare pentru a merge în cel puțin câteva direcții
inovative. Știm prea bine că, în ultimii ani, furtul de masă lemnoasă începe încet-încet să
aparțină trecutului. Aș vrea să rețineți că nicio politică publică nu se poate face fără
informație. Știm prea bine cât de mult rău a cauzat României faptul că nu am avut un sistem
informațional legat de sectorul silvic, care să răspundă așteptărilor societății. Codul Silvic ne
promite că normele tehnice vor fi modificate, pentru a include referiri clare la ceea ce

înseamnă adaptarea la schimbările climatice”, a subliniat prof.univ.dr. Laura Bouriaud,
director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, Universitatea „Ștefan cel Mare
Suceava”.

Redactia

Redactia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Show Buzz

View All