Municipiul Bacău a cerut peste 91 de milioane de lei din programul “Anghel Saligny”

La nivel național, au fost depuse proiecte de 137 de miliarde de lei pentru un buget de 50 miliarde lei.

Conform Organizației Expert Forum (EFOR) care a analizat proiectele depuse de primării și consilii județene pentru finanțare prin programul guvernamental Anghel Saligny, se arată că valoarea totală a proiectelor e de aproape trei ori mai mare decât bugetul alocat de 50 miliarde de lei, iar cele mai multe proiecte sunt depuse de comune.

La nivelul Bacăului, valoarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” este 91.209.944 de lei, conform Expert Forum

”Alături de echipa din Primărie am finalizat cererile de finanțare pentru două proiecte integrate care vizează modernizarea tuturor străzilor neamenajate, respectiv construire și extindere rețele de alimentare cu apa, canalizare menajeră si pluvială în Municipiul Bacău. În același timp, am speranța că aceste proiecte vor fi acceptate la București. Împreună cu partenerii noștri liberali vom încerca să convingem Guvernul că Bacăul merită toate aceste investiții”, Lucian Daniel Stanciu Viziteu

Analiză

  • Au fost depuse proiecte în valoare de 137 de miliarde de lei, de către 3147 de entități, incluzând comune, orașe, municipii și consilii județene.
  • Cele mai multe proiecte au fost depuse de către comune, și în termeni de sume (90 mld. lei, adică 65%), și ca număr (78%). 14% din banii solicitați provin din proiecte depuse de consilii județene, iar 6% din banii ceruți de Municipiul București, care a depus proiecte în valoare de 8,6 miliarde de lei. Și sectoarele au solicitat un miliard de lei.
  • Cele mai multe proiecte au fost depuse de Municipiul Hunedoara (76), urmat de Sfântu Gheorghe (CV), cu 47 și Primăria București, cu 38 de propuneri. La nivel de comune, cele mai multe proiecte au fost depuse de către Moșnița Nouă din Timiș, cu 19 proiecte.
  • Localitatea cu cea mai mare sumă solicitată pe cap de locuitor (2,3 milioane lei) este comuna Bătrâna din județul Hunedoara, care are cea mai mică populație din țară. În 1383 de cazuri suma solicitată, pe cap de locuitor, este mai mare de 100 de mii de lei, în 1633 de situații se află între 10.000 și 100.000 de lei pe cap de locuitor. Cea mai mică sumă pe cap de locuitor a fost solicitată de Municipiul București, adică 154 de lei, explicabilă și prin populația numeroasă.
  • Dacă ne uităm pe județe, situația este diversă. Suma solicitată de București (fără sectoare), reprezintă 7% din valoarea totală. Apoi urmează Timiș cu 5,8%, Bihor (3,54%), Sibiu (3,42%) și Botoșani (3,12%). Pe ultimele locuri, cu valori între 1 și 1,5% din suma totală solicitată se află Ialomița, Covasna, Dâmbovița, Ilfov și Brăila. Datele ne arată că nu neapărat județele sărace au cerut cei mai mulți bani, având în vedere că în top se află chiar unele dintre cele mai bogate județe din țară.
  • UAT-urile conduse de PSD și PNL au solicitat bani în procente relativ egale, aproape de 39%. Cererile USR constituie un pic peste 2% din bani. Suma mare destinată independenților se datorează valorii cerute de Primăria București. UDMR a solicitat 6% din bani.
  • La PSD trei sferturi din bani au fost ceruți de comune, iar la PNL 67% din fonduri sunt solicitate de primăriile din mediul rural. La USR aproape jumătate din bani au fost ceruți de comune, 16% de municipii, iar 27% de sectoare. La UDMR, comunele au fost responsabile pentru 61% din fonduri solicitate, iar consiliile județene și orașele au cerut în mod egal 16%.
  • Conform așteptărilor, cei mai mulți bani au fost solicitați pentru drumuri – adică 60% (82 mld) -, la care se mai adaugă 7% (9,7 mld) pentru drumuri și poduri. Pentru apă-canal s-au cerut 11 miliarde de lei, adică 8,5% din bani, iar pentru alimentare cu apă 4,9 mld lei, adică 3,6% din bani.
  • Deși cea mai mare parte a solicitărilor vin tot din mediul rural, Primăria Municipiului Bucureștiul iese în față cu solicitări care contrazic logica programului. Desigur că orice unitate administrativ teritorială poate depune proiecte (și că orice primar trebuie să arate în fața alegătorilor că depune proiecte pentru a îmbunătăți situația orașului), însă Saligny ar trebui să rămână în esență un program care să finanțeze localități cu mai puține resurse, nu cele mai bogate primării sau consilii județene din România, chiar dacă și acestea au nevoie de fonduri.
  • Legat de pasul următor, și anume aprobarea proiectelor, care sunt cât se poate de diverse ca propuneri tehnice și financiare, reiterăm nevoia transparenței în implementarea criteriilor și solicităm ministerului să publice grila de evaluare pe care o va aplica, pentru a înțelege mai bine de ce unele proiecte vor fi selectate și altele nu și pentru a evita comportamentele clientelare din cadrul PNDL.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *