Premierul Marcel Ciolacu a declarat presei, în urma unui articol apărut pe G4Media, că își dorește ca cei din coaliția de guvernare să vină în parlament cu o propunere de reorganizare administrativ-teritorială în această sesiune parlamentară. Este pentru a treia oară când se vorbește despre asta, în trecutul recent. Prima dată guvernarea Boc a pornit discuția, apoi guvernările Dragnea, însă nu s-a concretizat nimic.
Nu se știe cum va arăta proiectul gândit de coaliția de guvernare, premierul Ciolacu declarând că se va face o echipă de lucru în cadrul PSD care va veni cu o propunere. Propunerea va fi pusă pe masa coaliției pentru ca mai apoi PNL, UDMR și minoritățile naționale să-și expună ideile. Dacă nu va rămâne doar la nivel de intenție, o reorganizare administrativ-teritorială a României este absolut necesară, țara noastră funcționând și acum după un decret dat de Nicolae Ceaușescu în 1968. La nivelul UE, cele mai performante țări sunt cele organizate în regiuni, în care descentralizarea nu este doar pe hârtie, ci funcționează. Un exemplu de fost stat comunist care s-a reorganizat cu succes este Polonia.
Regiuni de dezvoltare sau regiuni istorice?
Cel mai probabil se vor prezenta mai multe variante. Cele mai cunoscute și care au mai fost prezentate în trecut, inclusiv la nivel academic și universitar, sunt cea pe modelul agențiilor regionale actuale de dezvoltare și cea care se mulează pe regiunile istorice ale României. În mod firesc, pentru conservarea și promovarea tradițiilor locale, cea mai indicată ar fi cea cu regiunile istorice. Explicația este simplă, comunitățile din actualele județe Tulcea, Brăila, Constanța au mai multe în comun decât cele din Vrancea, Vaslui sau Bacău, spre exemplu. Singurul impediment ar fi legat de fricile istorice venite mai degrabă din necunoaștere și manipulare, cum că o regiune secuiască ar înseamna enclavizarea zonei pe criterii etnice.
Nevoia de debirocratizare
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că aparatul bugetar este supradimensionat. O recunosc inclusiv cei care au dat drumul la sinecuri în sistem. Fiecare județ, la nivel de CJ, are șefi, șefuleți, instituții în subordine, funcționari, consilieri județeni. Există și prefecturile, ca un soi de instituție deasupra instituțiilor și care, în secolul în care trăim, nu prea își mai au rostul. Prin comasare de comune mici, desființarea județelor și a prefecturilor aduce o scădere semnificativă a costurilor de funcționare a statului. Cât privește problema socială, nu ar reprezenta o atât de mare problemă, dat fiind faptul că sectorul privat se plânge de lipsa forței de muncă. Totul depinde de voința politică și de cum va arăta proiectul gândit de cei de la guvernare.
Autor: Răzvan Codreanu
