La 15 aprilie 2019, ora 18:50 (ora Franței), a izbucnit un incendiu la acoperișul catedralei Notre-Dame de Paris.

Se presupune că incendiul ar putea să fi fost cauzat de lucrările de renovare realizate pe clădire, după o cerere de reparare de urgență din 2018. Clădirile din zonă au fost evacuate. Turnul-fleșă al catedralei s-a prăbușit. Flăcările au înghițit partea superioară a catedralei, incluzând cele două turnuri-clopotniță și vârful, care s-au prăbușit.

Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a descris incendiul ca fiind unul „groaznic”. Insula Île de la Cité, pe care se află catedrala Notre Dame, a fost evacuată.

Iata si un scurt istoric al acesteia.

Construcția a început în anul 1163, pe locul unui lăcaș de cult dedicat sfântului diacon Ștefan. În 1182, episcopul Maurice de Sully a sfințit altarul, dar construcția catedralei a durat din 1163 până în 1345. Construcția clădirii s-a terminat prin lucrările de pe fațada vestică, iar pe la mijlocul secolului al XIV-lea, prima capodoperă a stilului gotic timpuriu era gata. Cu toate că desenele inițiale și strana evocau încă stilul romanic, aici s-au aplicat pentru prima oară soluții arhitecturale specifice stilului gotic.

Fațada dantelată și cele două turnuri patrulatere, de câte 69 m fiecare, radiază mult echilibru. Intrarea în catedrală se face prin trei porți bogat ornamentate, care evocă simbolurile stilului gotic târziu. Impresia spațială în interiorul bisericii este copleșitoare, zidurile ei se înalță pe trei rânduri de coloane. De proporții impozante, 130 m lungime, 45 m lățime, 35 m înălțime, unde încap până la 10.000 de persoane. Nava principală este împodobită cu statui și picturi.

Catedrala Notre-Dame din Paris este vizitată de circa 13 milioane de persoane anual, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 30.000 de oameni. În zilele cu afluența ridicată, pricinuită de sărbători sau evenimente importante, se poate ajunge chiar și la 50.000 de oameni. Vorbind despre vitralii, trebuie să amintim de cele trei roze ale catedralei, care reprezintă una din marile opere de artă ale creștinătății. Roza de sud, numită și La Rose du Midi, este un dar din partea regelui Ludovic al IX-lea al Franței și este consacrată Noului Testament.