Tradiții de Bobotează, sărbătoatrea care încheie perioada sărbătorilor de iarnă şi este momentul naşterii spirituale a Mântuitorului

Boboteaza sau Botezul Domnului este sărbătorită în fiecare an pe data de 6 ianuarie. În jurul acestei sărbători au luat naștere multe tradiții.

Sărbătorită pe 6 ianuarie-reprezintă împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Ziua de 6 ianuarie este prăznuită atât de creştinii ortodocşi, cât şi de cei catolici.

Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

Pe 6 ianuarie, credincioşii merg în biserici ca să ia agheasmă. Este apa pe care o sfinţesc preoţii şi pe care oamenii religioşi o beau ca să fie protejaţi de rele.  

Pe lângă tradiţia sfinţirii apelor, până anul trecut, înainte de pandemie, includea şi o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbaţii scot din apă crucea aruncată de preoţi, dar şi superstiţii, precum aflarea ursitului. Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.  

Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

Agheasma primeşte virtuţi miraculoase  

În tradiţia populară, sărbătoarea Bobotezei cuprinde o serie de motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi „vorbesc“ animalele.  

În plan spiritual, agheasma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase: nu se strică de-a lungul anului, alungă bolile şi spiritele malefice.  

„Agheasma este apa vie, leacul care revigorează trupul şi sufletul. De Bobotează se prăznuieşte sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Iisus Hristos. În Ajunul Bobotezei, preoţii au stropit toate casele cu apă sfinţită şi un mănunchi de busuioc, o practică ce poartă noroc. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului.

În această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat.

Nu se dă nimic din casă  

De Bobotează sunt interzise certurile între membrii familiei şi nu se dă nimic din casă, nici măcar cu împrumut. În plus, tradiţia spune că de Bobotează nu se spală rufe.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *