A trecut un an și jumătate de când ministrul mediului, Mircea Fechet, a declarat că, într-un final, vor începe lucrările de ecologizare ale haldei de fosfogips. Până în acest moment, nimeni nu a observat vreo mișcare în zonă. Halda e fix la fel și nici după 35 de ani de la revoluție nu știm cu exactitate care este impactul asupra sănătății cetățenilor Bacăului. S-au făcut ceva studii, dar nu la nivel de minister al sănătății, ci doar câteva lucrări de doctorat ale unor persoane private și ceva documente realizate de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare. Primele arată că ar exista o legătură strânsă între cazurile oncologice tot mai dese și haldă. Cele de la CNCAN nuanțează și spun că radioactivitatea este mare în mijlocul haldei și foarte puțin spre exteriorul ei, deci impactul nu ar fi chiar mare.
Halda de fosfogips este cadoul otrăvit rămas după fostul combinatul chimic. Ar fi trebuit ecologizată încă de la privatizarea fabricii. Ioan Nicolae, cel al căror firme au privatizat combinatul, n-a avut de gând niciodată să investească în ecologizare, deși a fost obligat de stat, prin contractul de privatizare. Iar toate guvernările au închis ochii, s-au uitat în altă parte sau au fost de-a dreptul complice. Chiar dacă halda conține plumb, cadmiu și cupru iar în componența fosfogipsului se regăsesc cantități de uraniu, toriu și izotopii lor: radiu, radon și poloniu (Po). Oficial, autoritățile susțin că sunt cantități prea mici la halda din Bacău pentru a se pune probleme asupra sănătății publice. Și totuși…
Cazurile de cancer
Surse din interiorul secțiilor din cadrul SJU care se ocupă de cazurile oncologice susțin că, dacă s-ar face un studiu pe bune, la nivelul municipiului Bacău și a comunelor din jur, se poate vedea că există mai multe îmbolnăviri de cancer decât media pe țară. Dar nimeni nu-și asumă pentru că ar exista și vinovății punctuale. Se vorbește pe șoptite despre explozia, din ultimii zece ani, de cazuri de cancer la gât iar cadre medicale consideră că activitatea din trecut a combinatului chimic dar și neecologizarea la timp a haldei de fosfogips sunt două cauze principale. Conform lucrării de doctorat a Mioarei Rachieru, de la Universitatea Vasile Alecsandri, citată de ziarul Adevărul acum un an de zile, “valorile obţinute le-au depăşit pe cele maxim admise de forurile avizate în cazul probelor de pe haldă, mai ales în ceea ce priveşte cadmiul. Radioactivitatea depăşeşte valorile normale la unele probe prelevate pe creasta depozitului de fosfogips”. Mai degrabă timid și destul de evaziv, specialiștii de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare susțin cercetările Mioarei Răchieru și spun că “halda de fosfogips din Bacău influențează pânza freatică și plantele din apropiere, dar și omul, putând determina creșterea incidenței unor afecțiuni respiratorii sau a celor de natură oncologică”.
Ar trebui ecologizată până în 2027
Așa a susținut ministrul Fechet, în luna ianuarie a anului trecut în prezentarea triumfalistă a programului care costă România 75 de milioane de euro. De ce n-a fost tras nimeni la răspundere în trecut din cei care trebuiau să urmărească respectarea contractului de privatizare a combinatului chimic? De ce n-a fost întrebat Ioan Nicolae? Iată două întrebări la care răspunsurile le putem intui. Cât privește anunțul făcut de ministrul mediului, la ora aceasta nu s-a mișcat nimic la halda de fosfogips. Este tot același peisaj sinistru, nu a fost văzut vreun utilaj, nici vreun șantier. Probabil că încă se lucrează la hârtii și studii de fezabilitate. Între timp, ORL, oncologia și radioterapia sunt pline.
Câteva date
Halda de fosfogips măsoară, în medie, 25 de metri înălțime, se întinde pe 16 hectare, în apropierea râului Bistrița, iar cantitatea estimată de deșeu este de aproximativ șase milioane de tone. România plătește amenzi de peste 18 000 de euro lunar pentru nerezolvarea acestei probleme. Praf de fosfogips este ușor radioactiv și conține, printre alte elemente, izotopi de radiu, radon și poloniu. Ecologizarea era în obligația Sofert și mai apoi Amurco, încă din anul 2005. În 2012, printr-un HCL, municipiul Bacău primește de la Amurco terenul cu tot cu haldă și se obligă să facă toate demersurile pentru ecologizare, pentru a rezolva problemele de mediu și de sănătate publică. În 2021, terenul cu halda trec înapoi din domeniul Bacăului în cel al statului.
Autor: Răzvan Codreanu
