Se anunță vremuri tulburi pentru buzunarele noastre după alegerile prezidențiale din luna mai. Într-un limbaj pe înțelesul guvernanților și a parlamentarilor, cabinetul Ciolacu 1 și 2 a tras mâța de coadă, a aplicat măsuri aberante din punct de vedere economic și, pentru că au fost maratoane electorale, a împărțit cu bani împrumutați în neștire. Iar după alegeri vine nota de plată. În mod evident, nu pentru Marcel Ciolacu sau membrii cabinetelor sale, oamenii sunt bine mersi, ci pentru toate celelalte categorii sociale, de la pensionari până la angajații din domeniul privat.
Anul trecut, fără a exista niciun fel de criză pe plan mondial, cu o guvernare stabilă PSD-PNL, cu majoritate în parlament numai bună pentru ca guvernul să ia măsuri corecte în economie pentru a nu destabiliza bugetul, România a înregistrat un deficit bugetar record la nivelul UE: 9,3 la sută. Doar în perioada pandemiei, cu toate măsurile restrictive, cu opriri ale capacităților de producție din privat, a fost unul mai mare, de 9,4 la sută din PIB. Chiar în perioada în care premierul Ciolacu „topea” electoral banii pe pensii speciale, subvenții de tot felul, măriri nesustenabile de salarii în sectorul bugetar, mai ales la nivel de șefime, înființa agenții noi, consilii de administrație populate cu rubedenii și pile de partid, iar economiștii îi atrăgeau atenția că va veni nota de plată, cei din arcul guvernamental asigurau populația că sunt bani destui. Astfel, România a ajuns să se împrumute cu două miliarde de euro pe săptămână, de pe piețele internaționale, la dobânzi record, după cum a recunoscut, acum o lună, președintele interimar, Ilie Bolojan, cel care pare singurul politician de la Putere conștient de dezastru care ne paște.
Reducerea drastică a deficitului
În cifre, anul trecut, România a înregistrat un deficit de 160 de miliarde de lei, spun datele Eurostat. Asta înseamnă 32 de miliarde de euro. Conform politicii economico-fiscale a UE și a negocierilor purtate între guvern și reprezentanții Uniunii (între noi fie vorba, s-a închis ochii și ne-au tot păsuit în ceea ce privește deficitul), până în toamnă țara noastră ar trebui să înregistreze un deficit de 7 la sută. Însă în primul trimestru al anului 2025, deja avem deficit de 2,3 la sută din PIB. Pentru a ne onora angajamentele și a nu intra în incapacitate de plată, în România trebuie luate măsuri drastice. Practic, a venit scadența pomenilor electorale. Cum a scris economistul Radu Georgescu pe Facebook: „metaforic vorbind, România a fost ca un tip care a mâncat și băut câțiva ani pe datorie, la restaurant și spunea ce viață grozavă are. La Vita e Bella… pe datorie. La Vita e Bella a fost până într-o zi. Când cei de la restaurant i-au zis că trebuie să plătească”. Din cele 160 de miliarde deficit, anul trecut, 60 de miliarde trebuie tăiate de undeva, anul acesta.
Ce ne așteaptă
Chiar dacă se face o iluzorie reformă administrativ-teritorială, se mai comasează agenții șamd, măsurile vor avea impact pe termen mediu. România trebuie însă să facă rost de bani urgent. Cum stăm prost la banii atrași din PNRR, plus că plățile sunt blocate pentru România, tot din cauza competenței guvernului Ciolacu ori din exercițiul bugetar 2021-2027, cea mai la îndemână măsură este creșterea masivă de taxe și impozite. Apoi concedieri. Iar într-un scenariu și mai negru, reduceri de salarii în sistemul bugetar.
Autor: Răzvan Codreanu
