Aproape nimic nu este mai scârbos decât olimpiada electorală a pupatului de icoane, cruci, cruciulițe, patrafire și mâini de popi. Este însă și penibil, nu doar scârbos să-ți pui poze pe facebook ca să vază votantul ce evlavios ai devenit în ultimele luni, fix înainte de alegeri. Credința și mersul la biserică ar trebui să fie, pentru oricine, o chestiune care ține de intimitate. Dar nu, vorba aia, păduchele iese tot timpul pe frunte. Iar păduchele politic o face cu evlavia mahalalei.
De fiecare dată când sunt alegeri, e la fel. Enoriașii, unii dintre ei chiar credincioși pe bune, asistă plini de scârbă la o fugăreală pentru selfie-uri electorale. Nu știu cum se face dar cu cât politicianul este mai netot, mai controversat, mai analfabet, cu atât goana printre icoane este mai prezentă în campanie. Iar biserica, indiferent de cum se numește, nu doar că acceptă, bă chiar încurajează practicile desprinse din evul mediu. În lumea de azi, cu tehnologia, societatea și accesul la informații, candidatul pentru orice funcție, ar trebui să vină în fața electoratului cu soluții, politici publice și chestiuni concrete. Dar cine să o facă, atâta vreme cât e mai facil să pupi icoane, să bagi mătănii și zeci de cruci? La rândul lor, fiindcă nu-și cunosc misiunea lor sau mai degrabă sunt interesați de bugetul public, popii primesc loazele și cozile de topor cu patrafirele deschise. Mai mult, oferă tot soiul de diplome cu nume de sfinți, le cântă ăstora “vrednic este” și îi prezintă enoriașilor ca și cum ar fi veri primari cu Iisus Hristos.
În goana asta tembelă și scârboasă pentru imagine, calificat cu coroniță, este candidatul Sergiu Sechelariu. Are o viteză la pupat patrafire și icoane, ceva de speriat. Deranjează pe toată lumea, se bagă în față, își pozează fiecare limbă aplicată pe icoane. Trec peste faptul că sloganul său electoral seamănă mai degrabă, poate nu întâmplător, cu un anunț al vreunei dame de companie, “experienta face diferența”. Cunoscând foarte bine personajul, ma întreb oare la ce este el atât de experimentat? Nu-i vreun domeniu în care a făcut performanță, poate doar la gargară. Dar nu e singur, după cum spuneam. În perioada asta, aproape toți sunt plini de cruci.
Sigur, dacă există un Dumnezeu drept și corect, are și simțul umorului. Iar asta se va traduce, la alegeri, printr-un mare șut în fund aplicat “evlavioșilor de campanie”. Cu toată hoarda de popi manipulatori. ahtiați după bani, favoruri, influență și putere. Atenție mare, am spus popi, nu preoți.
LLI-Lucaș, contributor Radio Easy
