Statul român a alocat doar 22 de lei rația pe zi pentru un pacient din spitalele sale, deși cetățenii plătesc sute de lei în fiecare lună pentru serviciile medicale. Dacă suntem suficient de „norocoși” să ajungem într-o unitate medicală, acesta este tipul de „tratament” pe care trebuie să-l suportăm.
Pentru ca alții să se scalde în bani prin Parlament sau alte funcții bine plătite, noi trebuie să servim o mâncare pe care numai porcii ar putea să o consume.
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem în spitalele din țară, căci atunci nu numai boala ar fi singura noastră grijă, ci și lipsa medicamentelor și a specialiștilor, care ne vor omorî la fel de repede.
Primăriile risipesc bani pe spectacole care costă zeci de mii de euro. Anual, se duc miliarde pe tot felul de prostii în loc să se folosească banii pentru a educa și a însănatoși cetățenii acestei țări. Cei de la putere vor ca populația să rămână needucată, bolnavă și nefericită, pentru a putea menține controlul asupra ei.
Aceasta este mâncarea cu care, zic ei, se însănătoșește un om bolnav. De aceea mulți nu au mai plecat din spitale decât cu depresii grave sau între patru scânduri.
În timp ce noi avem regimul ăsta, ei se tratează în spitale private din alte țări.
Cât timp vom mai îndura această umilință?
Pensionari cu pensie de nimic au primit facturi la gaz și curent de mii de lei. Plata facturilor le depășește cu mult veniturile.
Au muncit o viață întreagă pentru statul român, iar în loc să aibă o bătrânețe lipsită de griji, sunt tratați ca niște câini, cu vaccinuri ineficiente, stress și înfometare.
Au ajuns să nu mai aibă cu ce trăi de la lună la lună iar, pentru a plăti facturi/impozite/taxe, trebuie să facă împrumuturi la bănci.
Cei care ne conduc au ajuns să ne pună ștreangul de gât, iar noi închidem ochii și așteptăm să ne tragă scaunul de sub picioare. O să ajungem, toți, să ne rugăm să crăpăm doar pentru a scăpa de acești tâlhari care ne-au legat de gât o piatră de moară. În loc să întoarcem clepsidra în favoarea noastră, stăm și ne plângem în pumni.
Toate aceste mizerii le întâlnim – evident – și la Bacău.
Stafia care bântuie politica județului de peste douăzeci de ani, omnipotentul & omniprezentul Dragoș Benea, având alte priorități, lipsit total de empatie față de semeni, încearcă în disperare să recurgă la tot felul de măsuri neortodoxe de a-și ”scăpa pielea” la viitoarele alegeri.
Aflat în această perioadă într-un moment de meditaţie, acesta gândeşte, în ipocrizia lui, cum să mai ”gestioneze” banul public după ce gluma progresistă de la Primăria Bacău va fi o tristeţe a amintirii băcăuane.
Cel ce este ”zoon politikon”, cum spunea Aristotel, vrea să-şi bage codiţa diabolică şi la cei din AUR Bacău.
După ce a infestat scena politică bacăuană cu toţi politrucii avortaţi și după ce a plantat în Consiliul Județean toate legumele expirate din grădina lui de complicităţi, acum poftește la comoara de voturi numită AUR, visând la o convulsie internă a acestei formațiuni.
Chiar și dacă dorm, cei de la AUR vor avea cel puţin un senator şi un deputat. Prin urmare, marele combinator se pare că s-a gândit din timp să faulteze niţel concurenţa.
Ideea aceasta ce jigneşte principiul incertitudinii a lui Heisenberg dovedeşte faptul că inutilul cercetat in rem Dragoș Benea are „cojones” cât să le care cu roaba. Sau cu robii din subordine.
Totodată, politrucul pesedist şi-a creat un punct de lucru, o celululă de bază, un grup de iniţiativă – deh, ce îmi palce limba de lemn – la o pizzerie de pe strada George Bacovia a fostului mare procuror, actual pensionar de lux și consultant în afaceri și management – Codruț Olaru.
În această locație sunt toate întâlnirile de taină ale strategului pesedist și unde se pun la cale ”şmecheriile” de penetrare (şi) a partidului AUR. Tot aici este realizat un Comitet de Sprijin pentru ”executantul ascultător” Valentin Ivancea, cu ajutorul căruia să-și mențină, prin orice mijloace, președinția Consiliului Județean Bacău în 2024.
Anonimus CCM – colaborator Radio Easy
PRECIZĂRI: Legea nr. 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul editorial sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
